Intrebare pe adresa Ministerului Apararii Nationale: Unde sunt banii datorati de firmele basescului M.Ap.N. pentru trenurile de fier vechi rezultate din casarile utilajelor de la Canalul Dunare-Bucuresti?

Unde sunt banii datorati M.Ap.N. de firmele Basescului pentru trenurile de fier vechi rezultate din casarile utilajelor de la Canalul Dunare-Bucuresti? D-l ministru Spiroiu stie ce s-a petrecut, dar a tacut sub sediul PRO NATO de unde nu se mai aude nimic de el.

Opţiunea românilor: între baschet şi poker?

Zilele trecute s-a întâmplat încă un fapt care a îndepărtat mai mult malurile Atlanticului dintre Washington şi Berlin. Ministerul de finanţe al Statelor Unite ale Americii a atacat dur politica economică a Germaniei în Europa. Aceste acuzaţii apar pe un fond tensionat în urma interceptărilor americane ale cancelarului german. În raportul semestrial de aproximativ 35 de pagini al acestei instituţii,Washingtonul susţine că Germania ar fi realizat un excedent comercial în urma crizei din zona euro pe spinarea statelor europene. Germania ar fi o „piatră de moară atârnată de gâtul Europei” şi ar genera un efect deflaţionist în zona euro afectând grav chiar şi economia mondială. Guvernul de la Berlin ar trebui să se concentreze mai mult pe viitor, pentru a stimula creşterea economică internă şi a consolida zona euro. De altfel, Statele Unite de mai multă vreme şi-au arătat dezaprobarea faţă de politica de austeritate impusă de cancelarul german în Europa. Fără stimulare economică, statele europene aflate în criză nu au şanse de reînviorare a economiei. Responsabilitate bugetară da, însă nu fără investiţii publice şi intervenţii ale statului pentru creştere economică.

Ce înseamnă însă acest apel al Americii la adresa Europei şi ce am avea noi de făcut în afară de a tăcea din timidiatea strămoşească? Tensiunuile actuale dintre America şi Germania trec aproape neobservate la periferia Europei. Tocmai ţări precum România, a căror statalitate pare să fie grav afectată de problemele economice, ar trebui să ştie să atragă un maxim de beneificiu şi un plus de stabilitate din acest conflict. Poziţionându-se clar alături de o parte a baricadelor şi renunţând la oportunismul tradiţional ar fi mai mult decât doar o sursă de credibilitate pe plan extern. Identificând exact problemele cu care se confruntă România, am înţelege că o axare politică în viitor alături doar de un singur aliat este mai importantă decât habotnicia euroatlantică a "monoplolistului pe relaţii externe ale ţării", care s-a dovedit a fi o fantasmagorie, deoarece SUA şi Europa de mult nu mai au un interes comun. Când euroatlantismul este produsul analizei strategice a ţării, nu este de mirare că ne fuge pământul de sub picioare nu doar prin retrocedări, dar şi prin pasivitatea faţă de deciziile la nivel interanţional. Inaugurarea proiectului de la Deveselu, neavând nicio rădăcină etimologică în vreo stare de veselie, impune pentru o amplificare şi intensificare a relaţiei transatlantice mai mult decât un salut de infanterist în dreptul unei staţii de radar. Nivelul de înţelegere al unei mari puteri din lume asigură şi modul în care această putere îşi tratează aliaţii. Din timpurile glorioase ale Imperiului Britanic ştim că englezii îşi tratau aliaţii după sentimentul lor de valoare de sine mai mult decât după devotamentul pentru coroană. La capitolul devotament, România ar putea ocupa printre primele locuri din lume, lupatând pentru aliaţi, precum Germania, chiar şi fără un tratat militar.

Acutizarea crizei impune din ce în ce mai mult României să ia o decizie de parteneriat fidel, arătându-se capabilă în a înţelege şi nevoile protectorului ei, fie el german sau american – care îi sunt slăbiciunile şi vulnerabilităţile înainte de a-şi transforma ostaşii din nou în carne de tun pentru un război în numele unei alianţe imaginare. Chiar şi fără multă carte cunoaştem două lucruri: 1) că istoria se repetă şi 2) că alături de Germania pe cât de fideli am fost tot nu ne-a iertat şi ne-a dat Ardealul Ungariei, Cadrilaterul Bulgariei, Basarabia şi Bucovina Uniunii Sovietice, şi că din restul ramăşiţei de ţara din jurul Bucureştiului mai doreau să înfiinţeze un stat german „Donauland”. Doar graţie propagandei tot noi ne simţim vinovaţi pentru 23 august şi regretăm că nu am mers de tot de râpă alături de Hitler. Atât ieri, cât şi în zilele noastre, lipsa de credibilitate pe plan extern provine din fotbalizarea politicii şi din oportunismul clasei politice dâmboviţene. Proverbul românesc care se referă la partea posterioară a corpului, aflată în două luntri, este chiar o minimalizare a unei realităţi româneşti în care mai fiecare organ este imprăştiat pe câte o plutitoare. Indecizia în privinţa orientării politice ne va lăsa din nou descoperiţi, în ciuda apartenenţei la o construcţie instabilă şi nedetermintată, supranumită Uniunea Europeană.

Cu toate că atât baschetul lui Ponta, cât şi pokerul lui Antonescu, preocupări extraprofesionale ale celor mai prefabricaţi candidati la preşedinţia ţării, sunt de origine americană – viziunea lor în privinţa politicii americane în Europa este diametral opusă atât înălţimii coşului de baschet, cât şi instinctului elementar impus de şeptica tulceană. Ambele fiind paralizate - fie la unul în disciplina de echipă a unui partid de tip stalinist, fie la altul tributară principiului de cotizaţie la masa de poker.

Trebuie să ne întrebăm care din obiectivele noastre şi priorităţile naţionale pot fi mai degrabă atinse alături de SUA sau alături de Bruxelles-ul experimental. Având în vedere că atât interceptările americane, cât şi dorinţa Germaniei după hegemonie, deghizată în
europenism sunt două realităţi indubitabile, am face bine atunci când ne şoptim reciproc ceva să fim patrioţi, şi nu conformişti. Pentru lipsa de viziune politică am plătit mai mult decât preţul pentru exploatarea străină a resurselor noastre naturale. Evitând oportunismul arhaic al clasei politice româneşti, este explicabil că marile puteri vizează cu precădere resursele naturale ale solului, şi mai puţin valoarea românilor.

Radu Golban 

rgolban@bluewin.ch

Pensia militară, o stratagemă electorală?

       De două săptămâni este adusă în discuţie problema pensiilor militare, ţinută de ceva vreme la cutie. A mai fost fluturată în campania electorală, după care a fost dată uitării. Pe fond chestiunea este simplă, pentru că marea parte a pensionarilor militari, au primit majorări după cum a cerut pipota lui Oprea şi bagajul de cunoştinţe al lui Şeitan în materie de drepturi băneşti militare. În luna ianuarie 2011, Oprea s-a jucat cu pensia militară, producând cea mai mare cacealma electorală. A trimis prin poştă la toţi pensionarii militari, pensia la valoarea salariului mediu pe economia naţională, să creeze o anumită panică, după care luna următoare a revenit la pensiile iniţiale. Cât a fost de legal, de constituţional să te joci cu propietatea omului şi pentru o lună? Cineva ar fi trebuit să o spună la momentul respectiv. Alesul poporului nu a zis nimic şi a tăcut chitic. Oprea i-a aburit pe toţi, cu riscul de a distruge sistemul de pensii militare, care dăinuia de multă vreme la români. Totul s-a făcut în scopul aducerii de capital electoral pentru partidul balama. Nu o spun eu, ci cărţile spun, că încălcarea principiilor, regulilor, în sistemul militarizat, crează posibilitatea dezvoltării fenomenului anarhic. De ce s-a dorit răsturnarea scării ierarhice a pensiilor militare, păstrată până acum doi ani în sistemul de pensii militare? Este o chestiune la care trebuie să răspundă cineva odată. Iar răspunsul va clarifica multe probleme. Am înţeles că DNA s-a pronunţat deja. Că nu e nimic penal în toată chestiunea găurii produse în bugetul de pensii publice, pagubă sesizată şi de avocatul poporului. Şi premierul s-a pronunţat, că Oprea nu-i vinovat. A mai făcut-o cineva la fel, în cazul lui Popoviciu. Dar stabilirea unui stagiu minim de cotizare  de 20 de ani, fără o bază de calcul în spate şi o cotizaţie reală depusă, nu constituie o înşelătorie, un furt din avutul public? Păi să ne spună domnul Ponta, că o încadrare în codul penal, cred că mai ştie să facă.

       De ce flutură premierul Ponta nerecalcularea pensiilor militare acum pare  de neînţeles. Însă trebuie să dea un răspuns la problema ridicată de Avocatul Poporului. Iar declanşarea acum a unei operaţiuni de reaşezare a pensiilor militare acolo unde le este locul, ar descoperi o mare găinărie pentru care cineva ar trebui să plătească. Din nefericire vinovatul, ar putea fi chiar cumătrul Oprea. Chestiunea cu greşelile constatate de audit în judeţul Ilfov este minoră. Este trâmbiţată pentru a ascunde de fapt marea pagubă constatată şi de Avocatul Poporului care se rostogoleşte din nefericire lunar. Devine ca un bulgăre de zăpadă  care se rostogoleşte la vale şi se măreşte din ce în ce mai mult. Premierul are în schimb o chestiune simplă de rezolvat, promisă în campania electorală şi nu o face. O problemă de retroactivitate care-i permite şi Costituţia Ţării să o rezolve repede, printr-o ordonanţă de urgenţă, privind restituirea pensiilor militare desfiinţate. Da desfiintate, aşa cum a precizat şi Avocatul Poporului. Pentru că trebuie să înţeleagă şi domnul Ponta şi alţii din jurul lui, că un act normativ care te obligă să depui o cerere, prin care trebuie să accepţi ce nu doreşti, este nul de drept. S-a impus prin HG nr. 735/2010 şi preluată de OuG 1/2011, întocmirea unei cereri prin care trebuia să accepţi să-ţi ia din pensie, iar dacă nu o depuneai, îţi fixa o sumă aleatoriu, stabilită la nivelul salariului mediu pe economie. Trebuie să afle şi domnul Ponta că sunt pensionari militari care nu au acceptat acest şantaj. Nu au vrut să-şi semneze propia sentinţă de desfiinţare a pensiilor militare. Sunt puţini, dar aceştia sunt cei care trebuie să primească primii un răspuns urgent, de la premier. Pensiile lor şi a celorlalţi care au pierdut au fost practic desfiinţate. În locul lor primesc o sumă aleatoriu stabilită, de nu se ştie cine. Pentru suferinţa lor cine trebuie să răspundă? Această suferinţă este astăzi prelungită de guvernarea Ponta. În ce scop se prelungeşte această suferinţă? Pentru că nu poate fi vorba de sume importante în discuţie, având în vedere numărul mic de pensionari care au fost afectaţi.

       De altfel revenirea la o lege a pensiilor militare, şi dimensionarea lor după valorile ierarhiei militare, pentru că aşa au şi  fost remuneraţi în solde şi nu în salarii, fără a contribui la fondul public de pensii, ar aduce economii la bugetul statului şi ar degreva bugetul public de pensii. Dacă Avocatul Poporului îţi spune că a fost o prostie ce a făcut Boc şi şatra lui, de ce  este aruncată la coş propunerea sa?

     Este o vorbă în popor: dacă ăla s-a aruncat în lac, tu de ce te arunci în puţ?

Col.(r) Nour Constantin

Evolutia datoriei externe a Romaniei

Aş vrea  să vă prezint  adevărata dimensiune a datoriei  externe a României din 2004 până în 2012, sub preşedenţia lui Traian Băsescu .
Se observă  datoria de la sfârşitul lui 2004 şi cum  a crescut aceasta.
Se vede si faptul ca datoria pe termen scurt a crescut de sase ori, aceasta fiind cea care determina primordial intrarea în incapacitate de plată.
În condiţiile aderării în UE, banii ar fi trebuit să între puternic în investiţii. Dar nu a fost aşa.
In plus, graficul indică şi o datorie de la zero la 10 miliarde euro către FMI, cu consecinţele subminării economiei si de către fond, pe lângă subminatorii autohtoni.
Totalul datoriei României este de 97,7 miliarde euro, din care 22 de miliarde euro sunt datorie publică, restul e datorie privată: a companiilor, a populației, conturile nerezidenților aflate în România.
Calculul e făcut per total datorie. Asta rezultă din raportul 27,9 miliarde euro total datorie la 21,41 milioane locuitori, cifra oficială a ultimului recensământ. Românii au fiecare în spatele lor 4.570 de euro datorie, inclusiv cea privată.
Iată un motiv suficient de solid pentru ca în 29 iulie să spunem DA demiterii preşedintelui Traian Băsescu.

Consilier juridic Ionut NISTOR
Deva, jud. Hunedoara
E-mail: inistor@gmail.com
Web: http://consultjuridic.blogspot.com

Chiar nu ne pasa si îi lasam pe guvernantii tradatori sa faca ce vor ?

Români, treziti-va! Intr-o lume bezmetică, aurul este valoarea suprema! Jos labele de pe aurul României!

Din 2005, România nu mai scoate nici un gram de aur din minele sale. Motivul oficial: zăcămintele sunt epuizate. Totuşi, opt firme străine au primit licenţe de exploatare în zonele "epuizate", care s-au dovedit a fi foarte bogate: conţin aur în valoare de 54 de miliarde de euro. Explicaţia: "Au avut hărţile geologice ale statului român",

ne-a spus dr. ing. Florea Neagu

Zăcămintele de aur din România, majoritatea situate în "patrulaterul aurului" - adică perimetrul Baia de Criş, Săcărâmb, Zlatna şi Baia de Arieş, din Munţii Apuseni - dar şi în Maramureş, sunt exploatate, cu eficienţă, de foarte mult timp.

"Pe timpul lui Ceauşescu se scoteau între 14 şi 20 de tone de aur pe an. Dar, după 1990, extracţia a scăzut dramatic,iar în 2005, minele au fost sigilate. Oficial s-a spus că sunt epuizate",

 a afirmat dr. ing. Florea Neagu, fost director al Institutului de Proiectări Miniere, omul care a proiectat şi realizat mine de aur în "patrulaterul aurului".

Un eveniment interesant s-a petrecut în anul 2000, când Banca Naţională a refuzat să mai cumpere aur de la minele româneşti pe motiv că nu poate avea o rezervă mai mare de metal preţios decât 15% din tot ce înseamnă rezervă valutară. Cum aceste mine nu aveau voie să vândă metalul extras decât Băncii Naţionale, au dat, cum era de aşteptat, faliment. Dacă vechile firme româneşti care se ocupau de metalul preţios au dispărut, în locul lor au venit, în mod ciudat, opt companii străine care au cerut în concesiune parcele pentru prospecţiunea şi exploatarea zăcămintelor de aur, tocmai de unde acestea "se terminaseră".

250 de tone, doar la Roşia Montană

Potrivit declaraţiilor făcute pentru DailyBusiness. ro de reprezentanţii firmei Gabriel Resources, la Roşia Montană s-a găsit un zăcământ de aur în valoare de 11 miliarde de dolari, adică de aproximativ 250 de tone de metal preţios. De asemenea, firma Carpatian Gold a găsit la mina Barza, în Munţii Zarandului, închisă pentru că "nu mai era rentabilă", un zăcământ de aur în valoare de 12 miliarde de dolari! Recent, Ştefan Marincea, preşedintele Institutului Geologic Român, a declarat că în ţara noastră mai sunt zăcăminte în valoare de cel puţin 54 de miliarde de dolari. Interesant este şi faptul că toate firmele străine au mers la"punct ochit - punct lovit", adică au obţinut licenţe de prospecţiuni şi exploatare exact pe zonele cele mai bogate ... Cum?

<Încă este mult aur în subteran>

"Firmele străine nu au descoperit nimic, datele aparţin şcolii de geologie din România. Am fost directorul Institutului de Proiectări Miniere şi am realizat mine de aur în Apuseni. Scoteam şi producţii de 40 de kilograme de aur pe tonă de minereu, ceea ce este foarte mult. Pot să spun că încă este mult aur în subteran, dar nu ştiu de ce nu le exploatează direct statul. Pe vremea mea, informaţiile aveau caracter secret, dar acum le are toată lumea. Firmele străine metale preţioase în România consultând hărţile geologice realizate pe vremea lui Ceauşescu. Acum,statul, prin reprezentanţii săi, a ştiut perfect ce dă în concesie",

 ne-a spus dr. ing. Neagu.

Prima hartă a româneşti datează din 1925

În 1925, în România s-a realizat o bază solidă de date privind toate zăcămintele naţionale. Şcoala românească de prospecţiuni geologice a crescut constant.

Zăcămintele din ţară au fost cercetate permanent de mai multe organisme de specialişti şi înregistrate pe "profile", adică secţiuni desenate ale ariilor prospectate geologic. În 1968, toate aceste date au fost înregistrate şi într-un calculator adus de la americani şi instalat într-unul din sediile Întreprinderii de Prospecţiuni şi Foraje "Geofizica", în strada Biserica Amzei din Bucureşti. În 1971, cei de la prospecţiuni au mai cumpărat un calculator, Texas Instruments, pentru stocarea datelor. A fost instalat în alt sediu, în strada Coralilor din Capitală, unde se găseau şi profile geologice realizate în toată ţara. Pe baza acestor informaţii, Ceauşescu făcuse un plan de extracţie până în anul 2050. După 1990, în imobilul din Coralilor s-au lucrat primele numere ale ziarului Adevărul.

Ulterior, imobilul a fost cumpărat de omul de afaceri Ovidiu Tender, care desfăşoară activităţi în domeniul prospecţiunilor geologice etc. În fine, în 1992 a izbucnit un scandal în sediul din Coralilor: dispăruseră toate profilele geologice. Una dintre persoanele care au lucrat în institut ne-a spus că

preţul vânzării documentaţiei secrete a fost de 10.000 de dolari...

Privatizarea rezervelor este ţinută secreta

Am cerut Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) detalii despre licenţele primite de firmele străine pentru exploatarea aurului pe teritoriul României. Răspuns:

"Informaţiile solicitate nu se încadrează în categoria informaţiilor de interes public. (...) Sunt documentaţii care fac parte din categoria informaţiilor clasificate".

 Iată ce scrie în Constituţia României, art. 136: "Bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice". Iată ce spune Legea 544/2001: "Accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public constituie unul dintre principiile fundamentale ale relaţiilor dintre persoane şi autorităţile publice, în conformitate cu Constituţia României".

Datorie externă - 92,1 miliarde ?

În decembrie 1989, România nu mai avea nici o datorie externă. De atunci, lucrurile s-au schimbat. Conform datelor Băncii Naţionale, publicate cu patru luni în urmă, ţara noastră a acumulat, în ultimii 20 de ani, o datorie externă de 92,1 miliarde de euro.

Record pentru preţul aurului

Aurul a înregistrat un maxim istoric de 1.505,4 dolari pe uncie

(n.r.-unitate de măsură egală cu 35 de grame) miercuri, fiind tranzacţionat la 1.502,96 dolari, faţă de 1.493,9 cu cât fusese vândut marţi. Economiştii apreciază că preţul aurului a crescut cu 5% în aprilie, iar trendul ar putea continua,

metalele preţioase fiind considerate un plasament ferit de riscuri.

Dezvăluiri Libertatea

Secretele zăcămintelor de aur, vândute pe 10.000 de dolari

22 Aprilie 2011

http://www.libertatea.ro/detalii/articol/dezvaluiri-libertatea-secretele-zacamintelor-de-aur-vandute-pe-10-000-de-dolari-332016.html

============================

Profesorul Gheorghe Popescu de la Facultatea de Geologie Bucureşti, unul dintre cei mai cunoscuţi geologi români specializaţi pe zăcăminte de aur

======================

Un studiu recent asupra exploatării zăcămintelor de aur din România arată că suntem în elita mondială a metalelor preţioase. "Ocupăm locul cinci în lume la extracţie, în decursul istoriei", ne-a spus profesorul dr. Gheorghe Popescu de la Facultatea de Geologie Bucureşti, autorul cercetării. Cu toate acestea, România mai are 6.000 de tone de aur în zăcăminte. Cât înseamnă asta? Dacă ne raportăm la cursul BNR de vinerea trecută, când un gram de aur a fost 180 de lei, valoarea totală a zăcămintelor este de aproximativ 250 de miliarde de euro! Şi aceasta în condiţiile în care poporul român se luptă cu sărăcia şi cu nesiguranţa locurilor de muncă.

Mineritul aurului pe teritoriul României este o tradiţie multimilenară. Cele mai vechi podoabe de aur găsite la noi au fost descoperite la Moigrad, judeţul Sălaj şi aparţin epocii pietrei, adică au o vechime de 6.000 de ani. Încă de atunci, strămoşii noştri cunoşteau metalurgia aurului.

Suntem pe locul cinci în lume

"Din străvechime până acum, din Carpaţii României s-au extras 2.070 de tone de aur, lucru care ne plasează pe locul cinci în lume, după Africa de Sud, Canada, Statele Unite şi Australia. După cum se vede în grafice, cea mai mare parte a fost folosită de altcineva decât poporul român. Vestea bună este însă că mai avem, în sediment, de trei ori cât s-a exploatat până acum, adică vreo 6.000 de tone. Rămâne de văzut cum vor fi folosite. Deocamdată, pe noi, pe specialişti, nu ne întreabă nimeni nimic",

ne-a spus profesorul dr. Gheorghe Popescu, unul dintre cei mai cunoscuţi geologi români specializaţi pe zăcăminte de aur.

<Ţara noastră primeşte prea puţin pentru zăcămintele pe care le concesionează>

Conform Legii minelor, modificată în 2009, România primeşte din partea companiilor care exploatează bunurile subterane o redevenţă de doar 4% din tot ce se extrage . Adică, dacă se câştigă 100 de milioane de euro din extracţia aurului, statul încasează 4 milioane, iar restul merge la firma care exploatează mina.

"Eu cred că aceste redevenţe sunt în defavoarea ţării noastre, care primeşte prea puţin pentru zăcămintele pe care le concesionează. Sigur că investitorul trebuie să câştige, dar o afacere trebuie să fie reciproc avantajoasă, adică trebuie să câştige şi România, sau România în primul rând, pentru că este proprietarul",

 ne-a spus prof. Gheorghe Popescu.
De menţionat este faptul că în Africa de Sud redevenţa pentru aur este de 20%. 

Exclusiv
Avem 6.000 de tone de aur, adică 250 de miliarde de euro!
Sorin Golea 14 Noiembrie 2011,
http://www.libertatea.ro/detalii/articol/Avem-6-000-de-tone-de-aur-adica-250-de-miliarde-de-euro-364785.html

PASTE FERICIT!

DOSARE DEPUSE IN INSTANTA

Dosarele depuse in instanta la Tribunalul Tulcea sunt afisate in tabelul de mai jos.

Nr. crt.	Nr. dosar	Nume parte	Observatii
1	597/88/2011	IVAN VICTOR	18.05_C-LM3 ora 09:00
2		ACHIREI VASILE
3		CARPOV VALERIU
4		MAGUREANU VIOREL
5		BELCIU DANIEL
6		IRIMIA-FELDIOREANU AUREL
7		DABOVEANU DORINEL
8		MUNTEANU ION
9		CANOV MARIANA,
10		GHIMPU CONSTANTIN
11		NEGOTEI IOSIF-VIOREL
12		ION IONEL
13	598/88/2011	BUCUR ION	18.05_C-LM3 ora 09:00
14		AVRAM ENCIU
15		SAVU RADU
16		MACSIM IONEL
17		ZUGRAVU OVIDIU
18		BULIGA EUGEN
19		CIMPU COSTICĂ
20		BRATILESCU IOAN
21		STAN VASILE
22		MISKOLICI TIBERIU
23		CHERCIU ION
24		CHERCIU VICTOR
25	599/88/2011	GAVRILA STELICA	18.05_C-LM3 ora 09:00
26		SARACIN VALERIU
27		BOGDANESCU PAUL
28		BADEA GHEORGHE
29		POPA GHEORGHE
30		JECU CONSTANTIN
31		PLACSIENCU FLORIN
32		CORLEANCA PINTILIE
33		PAVEL MIHAELA
34	600/88/2011	BACANU GHEORGHE	18.05_C-LM3 ora 09:00
35		COJOCARU EMANOEL
36		MACARENCU AUREL
37		CONSTANTIN SILVIU
38		ZAHARIA ION
39		STEFAN VIOREL
40		MOSCU AUREL
41		SERBANESCU LENUŢA
42		CIUNGU IULIAN
43		NEAGU EUGEN
44		SOFRONE IORDAN
45		AVRAM NICOLAE
46		DOBRE GHEORGHE
47		BACIU ADRIAN
48		CARTOAFĂ DUMITRU
49		CUCU FLORINEL
50	601/88/2011	NICOLAESCU VASILE	18.05_C-LM3 ora 09:00
51		STOICA ROMEO FLORIN
52		VLADESCU SILVIU LEONARD
53		CRISTEA DUMITRU
54		DUGHEANA MIRCEA
55		MIRCEA MARIN
56		CARPOV VARVARA
57		BONTOI CONSTANTIN
58		CIOROIU NICU
59		CIORBARU EUGEN
60		TRIFAN ION
61		FILIP CONSTANTIN
62		OSIPENCO DUMITRU
63		COBUZ NICOLAIE
64	602/88/2011	NASTAC GHEORGHE	04.05_C-LM4 ora 12:00
65		ASIMINEI EMIL
66		CIOBANU PAUL
67		EPURE ROMICA
68		PENEOAS CONSTANTIN
69		FLOREA GHEORGHE
70		ION PAULINA
71		HOTUPAN STEFAN
72		BADIU STEFAN
73		STROE EOGEN
74		FILIP NICOLAE
75		TIPAU CLEMENTINA
76	992/88/2011	TERENTE GRIGORE	18.05_C-LM3 ora 09:00
77		SUTEU IOANA
78		TEODORESCU NECULAE
79		CALIN IONEL
80		BARBU STEFAN